După negocieri care au durat până târziu în noapte, liderii europeni s-au înţeles cum să scoată UE din criză
După mai bine de doi ani de criză instituţională, şefii de stat şi de guvern din ţările membre UE au ajuns la un acord asupra unui nou tratat constituţional.
Acesta pune capăt blocajului creat în 2005, după ce francezii şi olandezii au respins, prin referendum, Constituţia Europeană. Documentul va fi semnat pe 13 decembrie la Lisabona, urmând să intre în vigoare în 2009.
Acordul, încheiat după discuţii-maraton ce au avut loc până la miezul nopţii, a fost posibil după concesii de ultim moment făcute Poloniei şi Italiei, cele două ţări care încă mai aveau rezerve serioase în privinţa tratatului.
Mai exact, Italia a acceptat documentul după ce a primit garanţii că va avea în Parlamentul European un număr egal de deputaţi cu Franţa şi Marea Britanie.
De cealaltă parte, Polonia a primit garanţii că un grup mai mic de ţări va putea întârzia anumite decizii ale UE cu care nu este de acord.
Textul va trebui să fie semnat şi ratificat în cele 27 de state membre pentru a intra în vigoare, o fază delicată ce ar urma să dureze până la sfârşitul anului 2008. Liderii europeni speră că documentul va putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2009 sau înainte de alegerile europene din primăvara lui 2009.
Fără superstat federal
Tratatul, conceput pentru a putea fi ratificat fără să fie nevoie de organizarea unui referendum, reţine multe dintre elementele de noutate care figurau în Constituţia respinsă în 2005 de francezi şi olandezi.
Cu toate acestea, evită cuvântul "Constituţie" şi suprimă tot ceea ce ar putea părea că acordă Uniunii Europene prerogativele unui superstat federal (imn şi drapel, în special). Irlanda va fi singura ţară care va organiza o consultare populară în privinţa acestui text. "Europa a ieşit din criza sa instituţională şi este gata de confruntarea cu provocările viitorului", a afirmat premierul portughez Jose Socrates, preşedintele în exerciţiu al UE, înainte de a bea o cupă cu şampanie împreună cu omologii săi europeni.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a declarat şi el convins că acordul va permite Europei să aibă o "capacitate de acţiune". Noul tratat îşi propune să uşureze procesul de luare a deciziilor într-o Uniune care a ajuns la 27 de ţări.
Competenţe naţionale extinse
Conform noului tratat, parlamentele naţionale vor avea posibilitatea de a influenţa luarea deciziilor în UE. Totodată, perioada pe care o vor avea la dispoziţie parlamentele pentru a examina proiectele europene va fi extinsă de la şase la opt săptămâni.
La nivelul UE vor exista competenţe exclusive ale Uniunii în câteva domenii, competenţe partajate şi competenţe ale domeniilor de susţinere în care statele au principala răspundere în anumite politici, dar în care UE are mici reglementări (învăţământul).
La fel de important este faptul că în tratat este inclusă Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, însă două ţări - Marea Britanie şi Polonia - şi-au exprimat rezerva şi au obţinut dreptul să nu aplice în sistemul lor constituţional acest document.
Trei posibili candidaţi pentru preşedinţia UE
Speculaţiile privind identitatea primului preşedinte al UE au apărut cu mult timp înainte de adoptarea tratatului de reformă. Unii analişti mizează pe fostul premier britanic Tony Blair, în prezent emisar al Uniunii pentru Orientul Mijlociu.
A mai fost pomenit şi numele fostului ministru german de externe Joschka Fischer. Acesta a declarat însă într-un interviu că, momentan, nu este tentat să părăsească Statele Unite. Cel de-al treilea nume vehiculat este cel al ex-cancelarului Gerhard Schröder.
Adrian Severin: „Tratatul nu este tot ce ne-am fi putut dori"
„În linii generale, Tratatul va face ca Uniunea Europeană să funcţioneze mai bine", a apreciat europarlamentarul PSD Adrian Severin, precizând însă că este încă devreme pentru a se pronunţa asupra acestui subiect. Severin a remarcat că documentul aduce o serie întreagă de elemente de progres - acceptarea Cartei drepturilor internaţionale şi a cetăţeniei europene, acordarea de personalitate juridică de sine stătătoare pentru UE sau înfiinţarea unui serviciu diplomatic al acţiunii externe. „Nu este tot ce ne-am fi putut dori.
Este însă clar că Europa face un pas înainte către o structură integrată politic, pas fără de care interesele noastre sunt serios puse în discuţie", ne-a declarat fostul preşedinte al AP a OSCE. El a afirmat că interesele tuturor membrilor Uniunii pot fi servite mai bine dacă UE funcţionează şi este evitată metoda interguvernamentală, care punea pe aceeaşi poziţie ţări inegale ca putere. „Din păcate, până în ultimul moment, egoismele naţionale, miopia naţionalistă, demagogia politică şi-au spus cuvântul şi acum cred că ne mai trebuie puţin timp până când să vedem care este conţinutul exact al compromisurilor de ultimă oră acceptate", a mai spus Adrian Severin. (Bogdan Costache)
Prevederile noului tratat
Din 2014, Comisia Europeană va avea un număr de comisari egal cu două treimi din numărul de state, ceea ce înseamnă că nu fiecare stat va avea un comisar.
Se extind atribuţiile Parlamentului European
Din punctul de vedere al luării deciziilor, noul tratat prevede ca din 2014 să intre în funcţiune votul cu dublă majoritate (adică 55% din statele membre, reprezentând 65% din populaţie, pot lua decizii valabile pentru toate ţările din blocul comunitar). Dacă un singur stat se împotriveşte votului cu dublă majoritate, adoptarea acestei măsuri poate fi amânată până în 2017
Va fi creată funcţia de înalt oficial pe probleme de securitate şi se vor crea politici comune europene de apărare şi securitate, care stabilesc modalităţi de ajutor între statele membre în caz de agresiune, calamităţi
Noul tratat introduce funcţia de preşedinte al UE, cu un mandat de doi ani şi jumătate, ce poate fi reînnoit o singură dată.